Vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul Siegfried Mureșan, afirmă că legislativul european va susține majorarea bugetului Uniunii Europene cu aproximativ 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene, în contextul creșterii riscurilor de securitate și al nevoii de investiții suplimentare.
Acesta a subliniat că adoptarea bugetului multianual al UE pentru următorii șapte ani reprezintă un subiect esențial pentru România, în condițiile în care fondurile europene au constituit principala sursă de investiții publice, iar contribuția țării la bugetul european se ridică la aproximativ 36 de miliarde de euro.
Potrivit lui Siegfried Mureșan, Parlamentul European a stabilit ca priorități majore securitatea și apărarea, ceea ce va duce la alocări mai mari pentru domenii precum securitatea frontierelor, securitatea cibernetică, securitatea energetică și securitatea alimentară.
🗞️ Citește și Acestea
În acest context, eurodeputatul a arătat că fermierii vor avea nevoie de un sprijin mai consistent, iar Parlamentul European a respins propunerea inițială a Comisia Europeană de a comasa politica agricolă comună într-un singur fond și de a elimina pilonul al doilea destinat dezvoltării rurale.
„Am reușit să determinăm Comisia Europeană să își reconsidere propunerea și să reinstaleze pilonul 2, cu o alocare de 48 de miliarde de euro”, a explicat Siegfried Mureșan.
Acesta a precizat că Parlamentul European susține menținerea unei separări clare între politica agricolă comună și politica de coeziune, precum și un buget predictibil pentru fiecare dintre aceste domenii.
În ceea ce privește sprijinul pentru agricultură, legislativul european susține o alocare totală de aproximativ 385 de miliarde de euro pentru fermieri, sumă care include atât finanțarea directă, cât și fonduri suplimentare pentru dezvoltare rurală și măsuri de sprijin în contextul acordurilor comerciale.
Referindu-se la dimensiunea bugetului, Siegfried Mureșan a arătat că propunerea Comisia Europeană de 1,15% din venitul național brut al statelor membre este insuficientă, fiind apropiată de nivelul actual, în condițiile în care provocările sunt mai mari.
„Un buget la același nivel ca în ultimii ani ar fi o greșeală”, a spus acesta, argumentând că sunt necesare investiții suplimentare în competitivitate, digitalizare și inteligență artificială, fără a reduce finanțarea politicilor tradiționale.
Parlamentul European propune astfel creșterea bugetului până la aproximativ 1,26% din venitul național brut, diferența urmând să fie acoperită inclusiv prin noi surse proprii de venit la nivelul Uniunii.
În acest sens, eurodeputatul a susținut introducerea unei taxe pe tranzacțiile digitale, argumentând că marile companii tehnologice care obțin venituri semnificative în UE ar trebui să contribuie la bugetul european.
„Nu este corect să reducem sprijinul pentru fermieri sau investițiile în spitale și școli, în timp ce giganții tehnologici nu plătesc taxe în Uniunea Europeană”, a afirmat Siegfried Mureșan.
În paralel, acesta a explicat că rambursarea datoriilor contractate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență ar trebui realizată din surse proprii ale UE, fără a afecta bugetele destinate politicilor existente.
În ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Siegfried Mureșan a arătat că România a absorbit până în prezent aproximativ 10,7 miliarde de euro, adică circa 50% din alocarea actualizată.
Acesta a subliniat că România se situează la un nivel mediu în Uniunea Europeană în privința implementării PNRR, cu trei tranșe încasate și o a patra în curs de aprobare, în timp ce alte state, precum Italia și Grecia, au înregistrat progrese mai rapide.
Totodată, eurodeputatul a menționat că România a fost printre puținele state care au solicitat inițial atât fondurile nerambursabile, cât și creditele disponibile, însă ulterior a decis să se concentreze pe granturi și pe proiecte mature, pentru a evita pierderea fondurilor.
