BUCUREȘTI – Operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să transmită până la 31 martie 2026 raportările privind măsurile adoptate pentru reducerea risipei alimentare și cantitățile de alimente gestionate în cursul anului 2025, iar nerespectarea obligațiilor poate atrage amenzi de până la 40.000 de lei, potrivit unui ghid prezentat de societatea de avocați Grecu Partners, citat de Mediafax.
Potrivit datelor prezentate, aproximativ 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidența legislației privind risipa alimentară, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici înregistrate în România, conform Ministerului Finanțelor. Astfel, între 33% și 40% dintre firmele din țară sunt vizate de această obligație.
🗞️ Citește și Acestea
„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect”, a explicat Elena Grecu, avocat și fondator Grecu Partners.
Raportarea trebuie publicată atât pe platforma națională dedicată risipei alimentare, administrată de Ministerul Agriculturii, cât și pe site-ul propriu al operatorului economic. Înainte de transmiterea datelor, companiile trebuie să verifice că informațiile sunt corecte, complete și susținute de documente interne care reflectă modul în care au fost gestionate cantitățile de alimente și măsurile adoptate pentru reducerea risipei.
Specialiștii atrag atenția că firmele pot omite uneori informații sau pot transmite date incomplete, mai ales în lipsa unor proceduri interne clare de colectare și centralizare a datelor. De aceea, companiile sunt sfătuite să verifice atent documentația înainte de încărcarea pe platforma națională și publicarea pe website-ul propriu.
Cine este obligat să raporteze
Obligația se aplică tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar vizați de Regulamentul (CE) nr. 178/2002, respectiv oricărei persoane fizice sau juridice implicate în producția, procesarea sau distribuția alimentelor.
Printre aceștia se numără:
Producători primari – ferme de legume și fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole sau producători de cereale;
Unități de procesare – fabrici de panificație, lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități de procesare a fructelor sau producători de băuturi;
Distribuitori și comercianți – depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri sau magazine de proximitate;
Sectorul ospitalității și alimentației publice – restaurante, fast-food-uri, cantine, cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele sau food-truck-uri.
Măsuri obligatorii pentru reducerea risipei
Operatorii economici trebuie să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare, conform Legii 217/2016, în următoarea ordine:
măsuri de responsabilizare pe lanțul agroalimentar;
vânzarea la preț redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate;
transferul gratuit al alimentelor către operatori receptori sau alte firme pentru consum uman;
utilizarea alimentelor în hrana animalelor;
direcționarea produselor improprii consumului către adăposturi pentru animale;
transformarea produselor improprii în compost sau biogaz;
trimiterea subproduselor de origine animală către unități autorizate de procesare.
Pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, companiile trebuie să pregătească mai multe documente, printre care planul anual de diminuare a risipei alimentare și rapoarte privind cantitățile de alimente transferate gratuit, atât pentru operatorii donatori, cât și pentru cei receptori.
Obligații suplimentare pentru firme
Operatorii economici trebuie, de asemenea:
să încheie contracte-cadru cu operatori receptori pentru transferul gratuit de alimente;
să informeze angajații cu privire la obiectivele de reducere a risipei alimentare;
să informeze consumatorii despre consumul responsabil;
să permită clienților din restaurante sau cantine să ia acasă alimentele neconsumate, fără costuri suplimentare și în ambalaje adecvate.
În plus, firmele nu pot declara în mod deliberat că produsele nevândute sunt improprii consumului dacă acestea sunt încă sigure pentru consum.
Operatorii implicați în transferul gratuit de alimente trebuie să păstreze timp de trei ani evidența furnizorilor și beneficiarilor produselor redistribuite.
Cine face controalele și ce sancțiuni se aplică
Controalele sunt efectuate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru aspectele legate de siguranța alimentară și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin structurile teritoriale, pentru respectarea măsurilor privind reducerea risipei alimentare.
Sancțiunile prevăzute de lege sunt:
10.000 – 20.000 de lei pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor;
10.000 – 40.000 de lei pentru neîncărcarea planurilor și rapoartelor pe platforma națională, la șase luni după ce aceasta devine funcțională.
Autoritățile precizează că microîntreprinderile și întreprinderile mici nu sunt sancționate pentru anumite încălcări ale obligațiilor prevăzute de lege.
De asemenea, pentru aceste contravenții nu se aplică prevederea care permite plata a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore, potrivit legislației contravenționale. (sursa: Mediafax)
