Eurodeputatul spune că președintele s-a distanțat de presiunile USR, cere reconciliere în societate și avertizează că România nu mai are timp pentru scandaluri sterile
Eurodeputatul Cristian Terheș a comentat pe larg, într-o emisiune realizată la Bruxelles, decizia președintelui Nicușor Dan de a semna numirile unor procurori-șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT, susținând că șeful statului a avut o prestație publică diferită de cele de până acum și că, în conferința susținută pe 8 aprilie 2026, a dat semne de fermitate și de desprindere față de presiunile venite dinspre USR. În același timp, Terheș a extins analiza spre climatul politic intern, criticând radical modul în care se face dezbaterea publică despre justiție și afirmând că România are nevoie, înainte de toate, de reconciliere și de o agendă concentrată pe economie, capital și stabilitate.
Cristian Terheș a spus că a urmărit conferința de presă a președintelui și că, deși nu îi cunoaște în detaliu pe toți procurorii numiți, a remarcat o schimbare de ton și de atitudine în felul în care Nicușor Dan și-a prezentat deciziile. „Am văzut această conferință de presă a președintelui Nicușor Dan din data de 8 aprilie, când a semnat decretele de numire a unor procurori-șefi în funcție la Parchetul General, DNA și DIICOT. Din lista aia doar pe un procuror îl cunosc din ce am mai citit, nu-i cunosc pe respectivii procurori, dar urmărind conferința respectivă de presă am constatat aseară că am văzut un alt Nicușor Dan. Adică a fost un Nicușor Dan mult mai coerent, n-a mai gesticulat, n-a mai prins muște de pe tavan și, dincolo de asta, mi s-a părut mult mai ferm în afirmațiile pe care le făcea. A reușit să-și explice pragmatic, rațional, deciziile pe care le-a luat”, a declarat eurodeputatul.
🗞️ Citește și Acestea
Terheș a insistat că președintele a făcut un lucru rar întâlnit în politica românească recentă, ieșind public să își motiveze alegerea, inclusiv în cazurile controversate. În opinia sa, această asumare directă a răspunderii politice este mai importantă, în acest moment, decât reacțiile vocale ale celor nemulțumiți de numiri.
„A ieșit însă public, ceea ce nu țin minte un alt președinte să facă, și a motivat decizia respectivă. Am văzut întrebările puse de jurnaliști: domnule, știți că CSM-ul a dat aviz negativ? Și el a venit și a spus: domnule, în fond și la urma urmei, este decizia mea. Și așa este. Politica penală a statului nu o fac procurorii, o face statul, puterea executivă este cea care trasează direcția și prioritățile politicii penale a statului. Ceea ce președintele Nicușor Dan a făcut în seara respectivă, unde a spus că vrea ca DNA-ul să se ocupe de marea corupție, DIICOT-ul să se ocupe de rețelele de trafic de droguri și de marea evaziune, arată exact rolul statului”, a spus Terheș.
Deși a fost contracandidat al lui Nicușor Dan și a avut confruntări directe cu acesta în campanie, Cristian Terheș a afirmat că poate aprecia obiectiv o decizie pe care o consideră corectă din punct de vedere politic și instituțional. „Eu am fost contracandidatul lui Nicușor Dan, ne-am ciondănit în câteva dezbateri care au fost, dar privind la ce s-a întâmplat nu pot decât să fiu obiectiv. Dacă un președinte sau un om politic aflat într-o funcție greșește, că-ți e prieten, că nu-ți e prieten, trebuie spus. La fel și aici: poți să fii oponent politic cu persoana respectivă, dar dacă ia o decizie pe care tu o consideri bună, nu poți să spui că e rea doar pentru că vine de la adversar. Eu vorbesc de modul cum a comunicat în seara de 8 aprilie și a făcut-o într-un mod în care până acum n-a mai făcut-o el”, a afirmat eurodeputatul.
O parte importantă a intervenției sale a vizat reacția USR la aceste numiri, reacție pe care Terheș a calificat-o drept incoerentă și excesiv ideologizată. El a contestat ideea că procurorii ar putea fi etichetați simplist drept „ai PSD” doar pentru că propunerile au trecut printr-un ministru al Justiției provenit din acel partid și a respins discursul potrivit căruia, dacă o numire nu corespunde așteptărilor USR, atunci ea ar fi automat nocivă pentru stat.
„Am văzut că după ce președintele a comunicat public și a semnat decretele de numire, USR a dat un comunicat în care spune ceva de genul că nu s-au luat în considerare procurorii onești. Păi și care sunt aceia? Care este unitatea de măsură, măsurometrul după care un procuror îl măsori și spui că este onest sau nu-i onest? Mai este un aspect: m-ați întrebat și am mai auzit întrebarea aceasta, că acești procurori ar fi numiți de PSD. E o abordare total greșită. Dacă acum este un ministru al Justiției de la PSD care face numirile astea, dacă era unul de la USR înseamnă că procurorii respectivi erau de la USR? Adică de ce doar dacă este un ministru al Justiției de la PSD se etichetează ideea că respectivii procurori sunt de la PSD, dar dacă e unul de la USR ar fi procurori independenți?”, a întrebat retoric Terheș.
Eurodeputatul a criticat în termeni duri și modul în care USR, ONG-uri și diverși activiști publici încearcă, în opinia sa, să domine agenda discuțiilor despre justiție fără a avea expertiza necesară. În acest context, el a susținut că domeniul juridic este unul de mare finețe și că nu poate fi tratat prin slogane, scandări sau intervenții superficiale în spațiul online.
„USR-ul, din cauza faptului că nu are, este incapabil și incoerent să vină și să explice o politică publică a statului, să ofere o soluție economică, socială, politică, militară la problemele pe care România le are, singura lor temă este doar să critice, să urle și, dacă e cazul, să facă scandal. Dar nu pot să vină niciodată cu o soluție coerentă. Domeniul dreptului este un domeniu atât de fin, unde fiecare cuvânt contează, sensul cuvintelor contează. Oamenii aceștia nu știu vorbi gramatical românește, nu înțeleg diferența dintre continuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, iar apoi vor să schimbe legile justiției. Rolul societății civile este ca o persoană care este expertă într-un domeniu să vină cu această expertiză către omul politic. Dar dacă un habarnist care nu are idee despre tema respectivă se apucă el să se tragă de mânecă și tu când citești ce scrie îți dai seama că nu are habar ce vorbește, e ok, e dreptul lui să scrie, dar președintele nu poate ține seama de ce spune unul care habar nu are într-un asemenea domeniu”, a spus Terheș.
Cristian Terheș a mers mai departe și a susținut că prestația lui Nicușor Dan din 8 aprilie poate fi interpretată și ca o formă de distanțare față de USR și față de vechile reflexe ale politicii conflictuale. Potrivit lui, faptul că președintele nu a răspuns categoric, ca în trecut, întrebărilor despre sprijinul pentru Ilie Bolojan și faptul că nu a urmat linia de presiune publică impusă de USR deschid o nouă fază politică.
„Faptul că aseară, în această conferință de presă, de două sau de trei ori președintele a fost întrebat dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier și n-a dat un răspuns categoric da, cum a dat înainte, creează o serie de interpretări. Faptul că aseară, prin deciziile de numire a procurorilor pe care le-a luat, nu a ascultat de directivele și de urletele celor de la USR arată nu doar o anumită distanțare a președintelui Nicușor Dan, dar cumva și o elevare a sa deasupra acestor jocuri politice”, a afirmat eurodeputatul.
În analiza sa, Terheș a legat această schimbare de ton de nevoia mai largă de reconciliere într-o societate fracturată după anularea alegerilor prezidențiale și după radicalizarea discursului public. El susține că actualul președinte are obligația de a închide marile falii care traversează România, de la cele politice și instituționale până la cele sociale și economice.
„România astăzi are nevoie de o reconciliere, pentru că ai aceste falii în societate. Am avut un proces electoral pentru prezidențiale anulat. Unii spun că s-a anulat pe bună dreptate din cauza rușilor, alții spun că nu s-a dovedit nimic. Ai deja două tabere care fiecare vorbește despre un lucru care nu există de fapt în motivarea anulării alegerilor. Falia aceasta președintele va trebui să o închidă sau să aducă aceste două grupuri împreună și să-i facă să se reconcilieze. A doua falie este falia socială: ai deja tot mai puțini oameni foarte bogați în România și tot mai mulți foarte săraci. Încet se estompează clasa de mijloc, în primul rând pentru că politicile economice ale ultimelor guverne, de a ridica taxe, de a ridica impozite, de a crește inflația, de a se împrumuta statul enorm, fac această clasă de mijloc să se răcească”, a declarat Terheș.
În același registru, eurodeputatul a afirmat că România nu mai poate pierde vremea în dispute sterile despre procurori și jocuri de culise, câtă vreme lumea intră într-o schimbare profundă de paradigmă, iar statul român are nevoie urgentă de viziune economică, investiții și capital. El a spus că fondurile europene nu sunt suficiente și că guvernarea ar trebui să fie preocupată de atragerea de investiții mari, inclusiv din SUA sau din statele din Golf.
„Suntem într-o schimbare totală de paradigmă la nivel global. Discuția despre noua ordine mondială, despre care va fi structura de securitate în Europa, dacă SUA spune că se retrage din NATO sau ce se schimbă în jurul nostru, toate acestea sunt reale. România nu mai are timp astăzi să fie blocată în genul acesta de discuții cu procurori, cu dosare și cu scandaluri. Procurorii să-și facă treaba lor, justiția să meargă înainte. România astăzi are nevoie să răspundă la întrebări concrete: ce facem cu salariile, ce facem cu pensiile, ce facem cu mediul economic, cum aducem mai mult capital în România. Fondurile europene nu sunt suficiente pentru nevoia de capital pe care o are România. Eu aș vrea să văd din partea unui premier că aduce fonduri de investiții din America sau din țările din Golf și că vine cu viziuni concrete, nu doar cu administrarea crizelor”, a spus Terheș.
La final, Cristian Terheș a legat și această temă politică de mesajul său mai larg despre pace, responsabilitate și necesitatea unei direcții comune pentru societate. În opinia sa, perioada care urmează obligă întreaga clasă politică să depășească logica taberelor și să se concentreze pe ceea ce poate aduce stabilitate și coeziune. „Anul ne aduce, știți cum e vorba aia, culegi roadele pe care le semeni. Și cred că aceste timpuri pe care le trăim acum ne fac să conștientizăm cât de important este astăzi să arunci sămânța păcii și sămânța înțelegerii, pentru ca cei care vin după noi să trăiască în pace. Sărbătoarea aceasta pascală cred că e o bună ocazie de a te opri un pic din toată nebunia aceasta cotidiană și e important să ne uităm unde suntem, dar e mai important să ne uităm unde vrem să fim”, a conchis eurodeputatul.
