Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea asupra legii de reformă a pensiilor magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care duminică au părăsit ședința CCR, refuzând deliberările, nu au intrat nici luni dimineață în sala de ședință.
Următorul termen a fost stabilit pentru 16 ianuarie, într-o zi de vineri. Ca urmare, actul normativ nu mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, așa cum era prevăzut inițial.
🗞️ Citește și Acestea
Președinta CCR: „Cvorumul nu a putut fi întrunit”
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat situația după ședință:
„Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că în ședința de ieri, 28 decembrie, plenul a început în formație completă, dar s-a diminuat pe parcursul ședinței. Azi nu s-a întrunit deloc”.
Aceasta a făcut referire și la solicitările apărute în spațiul public:
„Prevederea legală stabilește că întreruperea ședinței poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar pe fond cererea e justificată pentru o mai bună analiză. Nu pot să confirm sau să infirm nimic de această solicitare”.
Disputa privind studiul de impact
Simina Tănăsescu a respins ideea că un eventual studiu de impact ar fi relevant pentru decizia Curții:
„Am văzut speculații privind un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri. Precizez că studiul de impact este reglementat, nu e o noutate. CCR are o constantă jurisprudență: studiile de impact nu sunt criterii pentru analiza constituționalității legilor. Ar putea fi utile, dar nu sunt relevante în analiza noastră”.
Ea a subliniat că, în acest dosar, „obiectul controlului și sesizarea adresată sunt publice. Studiile de impact nu fac obiectul acestui dosar”.
Ce au cerut judecătorii care au blocat deliberările
Potrivit unor surse citate de HotNews, cei patru judecători ar fi cerut amânarea deciziei până pe 15 ianuarie, invocând nevoia de timp pentru studierea legii. De asemenea, ar fi solicitat un studiu de impact din partea Ministerului Justiției, propuneri care au fost însă respinse.
Un parcurs marcat de amânări și blocaje
CCR trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie, asupra constituționalității legii care majorează vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu. Decizia a fost amânată atunci pentru 28 decembrie. Duminică, însă, cei patru judecători numiți de PSD au părăsit ședința, blocând deliberările.
În octombrie, Curtea a respins un proiect similar, pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ, dar obligatoriu, al CSM. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe legea pensiilor magistraților, după obținerea avizului CSM, care a fost negativ. Legea a fost adoptată astfel pe 2 decembrie.
Sesizări, moțiune și miza reformei
Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR. Tot atunci, parlamentari AUR, SOS și din zona lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, la trei zile după asumarea răspunderii de către Guvern. Moțiunea a fost respinsă.
Noul act normativ propune schimbări majore în sistemul judiciar:
creșterea vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani,
o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce face imposibilă pensionarea sub 58 de ani,
majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani,
plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate.
Decizia CCR rămâne esențială pentru viitorul reformei, însă, cel puțin pentru moment, procesul este din nou blocat.
