Un nou scandal de proporții lovește Curtea Constituțională a României. Fostul judecător Toni Neacșu aruncă „bomba”: președintele CCR, cu sprijinul majorității, ar fi încercat să impună un „mod nou” și controversat de respingere a obiecțiilor de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – nu ca neîntemeiate, ci ca „necunoscute”, pentru că… nu ar fi fost citite!
Miza ar fi una uriașă: soarta pensiilor de serviciu ale magistraților
Potrivit lui Neacșu, cheia întregului blocaj ar fi răspunsul Guvernului privind impactul real al legii asupra pensiei de serviciu. Dacă Executivul admite că, prin noua reglementare, pensia specială a magistraților este practic desființată pentru viitor (devenind mai dezavantajoasă decât pensia pe contributivitate), atunci legea nu ar avea cum să treacă testul de constituționalitate. În acest scenariu, spune acesta, din majoritatea necesară la CCR ar mai rămâne probabil doar președintele Curții, Simina Tănăsescu.
🗞️ Citește și Acestea
În spațiul public însă, Guvernul și Ilie Bolojan susțin ferm că nu elimină pensiile speciale, ci doar le „raționalizează”, tocmai pentru a evita revoltarea sutelor de mii de angajați din sectorul public care speră la astfel de beneficii la finalul carierei.
„Nu e vorba de studiu de impact! Este doar o intoxicare!”
Neacșu demontează și o altă idee lansată în spațiul public: nu ar fi vorba despre un studiu de impact în sensul Legii 24/2000, ci despre un document strict contabil care să arate clar dacă noua lege schimbă natura juridică a pensiei de serviciu.
„Cel mai mare neadevăr”, spune el, este că această solicitare nu ar avea legătură cu sesizarea ÎCCJ. Dimpotrivă, tocmai acolo se ridică principalul reproș: faptul că pensia de serviciu este eliminată de facto.
Blocaj administrativ la vârful CCR?
Fostul judecător afirmă că adevăratul motiv al crizei ar fi refuzul președintelui CCR de a cere oficial datele de la Guvern, deși patru judecători – poate chiar cinci – au cerut acest lucru conform legii.
CCR, spune Neacșu, este obligată să verifice pe documente și cifre dacă susținerile ÎCCJ sunt reale sau nu. Iar fără aceste date, Curtea nu ar putea judeca pe fond.
